11.01.2009

Azi ma imbrac in Alb!

Am crezut k odata am existat -noi-,
cautand pe vechile caramizi
asa-zisa noastra viata-n doi.
batranele ceasuri isi plangeau sfarsiturile,
vei muri si tu odata cu ele,iubitule.
vor ramane simple amintiri,
scrise pe o foaie de hartie,
in cosul plin,vor fi aruncate trairi,
impreuna cu acea dulce agonie.
o sa te scot din file de povesti,
chiar daca,poate-ai vrea sa-mi mai zambesti,
pt mine vei inceta sa clipesti;
te las singur,in continuare sa iub.
azi stiu ca te-am pierdut,
inevitabilul s-a petrecut,
intre hotarul dintre da si nu eu te-am pierdut,

cum m-ai uitat tu si eu am sa te uit..

27.12.2008

noi..defapt ei.andrei si manuela..

noi..defapt ei.andrei si manuela..

El:ma strangi prea tare in brate

Ea:pentru ca te iubesc

El:ma iubesti prea mult

ea:iubesc ceea ce merita

el:eu nu merit. Pleaca!

ea:fa-ma sa plec..

el:nu pot

ea:atunci de ce-mi ceri asta?
el:poate asa-I mai bine..

ea:astazi plec..e ultimul microbuz si nu vreau sa-l pierd.chiar daca pt tine as risca totu’..

El:orice ai pierde ma ai pe mine.te voi iubi mereu..

Ea: nu uita: ma voi intoarce

El:si tu nu uita ca te voi astepta

Ea:cand ai sa-mi spui ceva cheama-ma inapoi.

El:mereu am sa-ti spun ceva.asa ca mai bine scriu.nu vreau sa suferi..

Ea:langa tine suferintsa are chip de inger.

El:zambetul tau imi da puterea sa te alung.nu vreau ca el sa se transforme din nou in lacrimi..nu iar din cauza mea

Ea:iar eu…eu nu vreau sa-ti vad ochii tristi.inca 1data ar fi prea mult..

El:fugi..

Ea:pa

[plecand]

el:n-ai uitat ceva?

Ea:[s-a intors..apropiindu-se si dandu-i un hug sufocant alaturi de un sarut timid..]

El:vei ramane a mea.

Ea:cu toata dragostea si fiintsa mea..


25.12.2008

[C]ami si [E]mil

[C]ami si [E]mil…
voi cate puteti face pentru iubirea voastra?


Doi adolescenti deloc fericiti, mai degraba obisnuit de despartiti. Au trecut atatea luni de cand nu mai sunt impreuna…si chiar daca vorbesc aproape zilnic, durerea merge in infinit, asemenea trecerii timpului, macinandu-se amintirile insa trairile lor fiind prezente la fiecare pas.
Tu stii cum e sa te lovesti de amintiri, trairi, vorbe, vise sparte, cititorule?Dai cu mana peste o privire, un sunet, orice-ti aminteste de clipele minunate ce n-ai fi vrut sa se termine..
Cum ar putea emil s-o uite pe cami daca fiecare drum oricat de abrupt si lung ar fi tot la usa ei duce?si ea?cum sa-l uite, daca ar plati cu propriul sau suflet o zi a lor..impreuna aproape de mare cu ale sale inghetate valuri..Ea vrea doar sa-I poate sopti cu al sau tremur in glas”…si suntem doar noi si marea..”, ca el sa-I incalzeasca degetele degerate cu sufletul sau, pentru ca inima i-a imobilizat-o in caldura hohotelor lui de ras, uneori atat de aproape de cantarile ingeresti..
Copii, voi chiar va iubiti. Lasati incapatanarea la o parte si fiti fericiti in numele tuturor iubirilor imposibile..ca atat de multe sunt..doar…ascultati-va inima cand va striga …si nu, nu te striga doar pe tine cami, va vrea pe amandoi pentru ca inimile voastre au nevoie de nimicitatea si totalitatea sentimentelor voastre apasatoare..

iti amintesti?
cami: vreau sa fug
emil: daca pleci promite-mi ca ma iei cu tine
cami: da..si plecam la mare
emil: sa stam pe nisipul rece
cami: si sa ascultam vama-dragostea
emil: da..
Cami, cate usi poti deschide pentru o renastere a iubirii voastre la fel de arzatoare ca la inceput?
Cami!zise emil.hai sa fugim la mare, sa stam pe nisipul rece, incalzindu-l cu puritatea sufletelor noastre…
Emil!zise cami.pana fugim la mare, ia-ma de mana si hai sa patinam din nou impreuna..



Poate ca-n mintea ta nu mai e nimic, insa in suflet ti-a ramas amprenta lui…
…pentru ca era demult, dar bine stiti ca poate fi s-acum!



[C]armina si [M]arian

[C]armina si [M]arian..



Unde ai disparut?Te-ai evaporat in nepasarea ta…insa pe ea cui ai lasat-o? nu te-ai saturat sa traiesti in minciuna alaturi de diferite tipe, sa le saruti, sa deschizi ochii, si s-o vezi p carmina?si toate acestea datorita orgoliului tau stupid si incapatanarii tale prostesti..
Nu-ti dai seama, marian, ca nu poate accepta ca buzele tale sa sarute altele in afara de ale sale?impotenta de a nu te putea avea o face sa se izoleze, indepartandu-se de tot ceea ce e omenesc..Ai facut-o sa creada in tot ceea ce nu ar fi crezut vreodata si cel mai important…ai facut-o sa creada in tine…sa te iubeasca.. ca sa ce?sa adaugi o tipa pe lista ta de cuceriri?stii prea bine ca orice mi-ai raspunde sau oricat ai incerca sa negi ar insemna sa mananci rahat.
Defapt ce vrei?stiu ca de multe ori vrei sa-I vorbesti sI te detesti ca nu gasesti cuvinte prin care sa o faci sa inteleaga si sa intelegi ca sufletul nu stie reguli si nici legi..
Daca nu esti in stare sa definesti ceea ce simti si doresti, ajut-o sa ingroape tot..ajut-o sa puna un bilet, in trenul ce se-ndreapta spre trecut.sa arunce-n el tot ceea ce simte..si sa-l trimita-n infinitul suferintelor si al iluziilor..cat mai departe de seninatatea ochilor sai..
Acum iti e usor sa spui-te iubesc- cu alt nume pe buze in timp ce lacrimile ei ard pe obrajii putreziti..si tigarea se consuma-n adierea vantului..?
Cum prima palma ramane-n minte mereu asa ai ramas, ca o amprenta intiparita pe sufletul ei…i-a fost greu fara tine, ii e si acum, desi ai luat-o in alta parte ea merge pe acelasi drum…
De ce i-ai urlat ca nu o meriti?...acum iti urla si ea: “poti invata sa ma meriti..”

Nu pleca..asta-I ultimul meu vers


Clipe ce ea nu vroia sa se termine..vor ramane doar clipe de poveste.





08.12.2008

Andrei si manuela[..fin.]

pentru ca orice poveste incepe cu un -te iubesc- si se incheie cu-n -adio-...



Ca sa realizezi, trebuie sa te dai singur cu capul de sus. Iar Manuela si andrei au realizat ca o prietenie e mai importanta decat orice alt sentiment ce in timp se pierde..se duce, acoperit de obisnuita, plictiseala si dorinta de ceva nou. Pentru prietenia care a fost, Manuela a decis sa rupa din ea si sa uite, sa treaca peste ceea ce a fost, sa treaca chiar si peste ea, cu toate ca amintirile vor ramane prezente mereu intr-al sau suflet si undeva..aruncate in cufarul prafuit plin de trairi. Nu-l mai cauta, nu-I mai vorbeste, insa ii simte lipsa…lipsa cuvintelor frumoase spuse cu rost, clipelor de fericire in care isi telefonau si subit I se lumina fata, acel ‘te iubesc’ inocent in care ar vrea sa inceteze sa mai creada..


Manuela:Stii cititorule, poate mult prea tarziu, dar oricat de tarziu ar fi e mai bine decat niciodata, am realizat ca atunci cand plangi ai nevoie de cineva care sa fie mereu langa tine, dispus oricand sa-ti ofere umarul pe care sa te descarci, sa te asculte, sa-ti dea acea imbratisare calda, din suflet..nu de un sarut sec si banal..si mai ai nevoie de acea persoana care prin zambetul ei sa-ti searga lacrimile si sa-ti inveseleasca sufletul..cineva care stie ce sa spuna si atunci cand tace..suficient sa te priveasca si sa stie ce ai..cineva pe care atunci cand il cauti sa-l gasesti mereu acolo…un prieten adevarat..sper ca atunci cand te voi cauta, Andrei, sa ramai aici..eu…nu voi putea pleca niciodata. Eu am putut trece peste orice sentiment pentru prietenia ce a fost si cred ca va reinvia. Mereu am sperat in prietenia noastra..daca eu am putut si tu poti..termina cu ignoranta asta care ne face rau atat mie, cat si tie..bine stii!


Deasemeni..am mai realizat si ca a iubi e ca si cand ti-ar fi sete in desert..dar gasesti sticla de apa pe fundul rucsacului..de cele mai multe ori..sticla fiind goala.

Ps: uita-te pe geam!a inceput sa ploua..pana si cerul plange pentru a noastra prietenie sfasiata de niste sentimente, ce ne-au facut sa ne pierdem intr-o iluzie dureroasa..




...si-au ramas ai nimanui si-ai tuturora...











04.11.2008

Andrei si Manuela[part 5]

Ingerasul puternic, increzator, fericit si nepasator c pana acum putsin timp avea o puritate si o sperantsa stralucitoare, a facut o criza de nervi sau cadere psihica.Tu spune-I cum vrei....nu a mai suportat ignorantsa lui si in nauceala sa si dorintsa pentru o stare mai buna s-a aruncat in fatsa tramvaiului nepasandu-I de nimic…si credeti-ma, nu i-a fost greu deloc..doar a inchis ochii strangand cu putere din dintsi si punandu-si mainile la urechi pentru a nu auzi lovirea..tramvaiul..nimic.pentru a ajunge aproape d ingeri?..nu.n-ar fi ajuns acolo daca ar fi murit, probabil ar fi ars in flacarile racoritoare ale iadului plangand cu zambetul p buze intr-un mic infinit..

Multsi zic ca s-a maturizat foarte mult in comparatsie cu alte tipe de varsta ei.A incetat de mult sa viseze, sa creada in fat-frumos si sa spere la o viatsa roz. A lasat in urma papusile si jocurile copilariei pastrand in ea copilul ce a existat candva.

In criza avuta, nu mai gandea nimic. In mintea ei era doar vid si-n suflet…in suflet erau si sunt sentimente peste care s-a asternut si continua sa se asterne praful[..totul pana la urmatoarea adere de vant]. Insa, stia prea bine ca nu va trai toata viatsa cu el ci cu ea insasi…degeaba stia..gandurile, amintirile, sentimentele o coplesesc..o coplesesc ca un morman de cartsi vechi si rupte, insa foarte grele puse pe pieptul sau..

A doua zi s-a hotarat sa se duca sa-l vada..poate pentru ultima oara.Avea atatea sa-I spuna, sa-I reproseze si vroia sa-I dea pacea care doar el i-o gasea in haosul infernal al zilelor..Ziua n-a inceput intocmai cum trebuia insa credintsa sa, o intarea si tot ce vroia era sa ajunga acolo, sa-l stranga in bratse si sa se inece in calduroasa sa privire.

Marius: alooo! Ce faci bha?hai in under..

Andrei: abia m-am trezit si nu vin..tu nu vezi cum e afara?..ploua

Marius: lasa ploaia si jet incua..

Andrei: nu vin..serios.

Marius: nici pentru cineva nu vi?

Andrei: huh?

Marius: t asteapta cineva..

Andrei: cine sa m-astepte mha..las-o balta

[moment in care marius ii paseaza telefonul manuelei..iar ea uitandu-se spre telefon vedea doar ceatsa misterelor si a indoielilor..ceatsa din care nu stia cum sa iasa: inchizand clapa telefonului sau vorbind?..Tu de-ai fi fost in locul ei ce-ai fi facut?…pret de cateva secunde era in acea nedumerire cand s-a decis:

Manuela: alo..andrei?

Andrei: pui?!..

Manuela: nu..nu pui.manuela si atat.

Andrei: scuze..

Manuela: vi in under?

Andrei: nu stiu ca abia m-am trezit si ploua si..

Manuela: in fine.nu mai continua o lista interminabila doar ca nu vrei sa vi..oricum eu la 6juma plec.faci cum..faci cum simtsi, Andrei!

Andrei: ok..

Manuela: pa

[ora 18:00- deja devenise agitata pana la refuz si-I bause si berea prietenei sale..

ora 18:10- apare Andrei..nedezlipindu-si ochii de la Manuela..ochiul din umbra al prietenei sale a sesizat asta..Manuela era mult prea fascinata si..timpul a trecut venind ora de plecare]

manuela: eu plec..hai pana susJ

Andrei: pai mai am de vb ceva cu ei si..

Manuela: fa c vrei[plecand ii curse o lacrima pe scarile reci, de lemn, ale barului..]

Iesind din bar a facut cale-ntoarsa dandu-I msg lui Andrei sa urce”hai pana sus.plec]..vroia sa-l mai priveasca odata..

Manuela: plec..

Andrei: pfff.

Manuela: te iubesc.

Andrei: :d n-ai cum..

Manuela: dc mereu aceeasi placa?

Andrei: pai asa e

Manuela: stii bine ca nu-I asa…dc nu crezi?sau nu vrei sa crezi?

Andrei: stii ca nu se poate

Manuela: imda.ca e departarea prea mare bla bla.m-am saturat si te iubesc

andrei: :xK

Manuela: si cat de buni prieteni am fost candva..

Andrei: imda..

Manuela: dc s-a dus tt?din cauza unor saruturi?

Andrei: nu..adica nu stiu..

Manuela: in fine..eu am venit pentru tine..sa te vad..sa stiu ca esti bine.

[andrei privea in gol…si nu spunea nimic]

Manuela: pacat.[dandu-I lacrimile]

Andrei: te rog…nu plange..nu pentru mine

Manuela: nu-mi spune tu sa nu plang.nu tu..

[si-a plecat..andrei a iesit dupa ea..oprind-o]

andrei: stai..adica ai grija.

Manuela: lasa..tre sa plec.ma grabesc

Andrei: nu ma lua pe mine cu d-astea..nu te grabesti deloc..

Manuela: ba da..

Andrei: nu esti deloc convingatoare.

Manuela: K[dc ma cunoaste atat de bine?]

Si-au dat un hug sufocant ce le-a taiat respiratsia la aman2 si parca nu se mai dezlipeau iar fata il saruta pe gat..ramanand un sarut de plecare..cand unul dintre prietenii lui, care o conducea p Manuela si Maria acasa cu masina, spuse neauzind conversatisa dintre cei doi:

Alex: hai dati-va o limba si hai sa mergeeem

Moment in care atat Andrei cat si Manuela au zambit larg..

Alex: ba.nu va mai prefacetsi.se vede ca va iubiti..

Manuela: nu… suntem doar prieteni.pa andrei..


[vei ramane totul..]


Andrei…dc toti imi zic ca tu inca ma iubesti…si mult?..Nici nu-ti inchipui cat a durut sarutul pe obraz.... Cuvintele astea ascund un copil si atat, insa voi n-aveti timp sa vedeti asta.
Andrei, sa stii ca exista mai multi Ei, insa tu ai fost si vei ramane El




24.10.2008

Alexandre si Iselin[part 4]

O seara in rai…in raiul iadului. Nu e ca orice poveste plina de vise, e doar o realitate cruda ce omoara tot ce a mai ramas frumos in ea. El a dat viatsa unei flori ce era aproape stinsa de rautatea multora si fara indoiala el vrea sa o ucida cu cruzime. Insa, chiar si azi, 23 octombrie, ea inca mai crede ca a insemnat ceva pentru el si chiar de nu ar fi fost asa, pentru ea, el inseamna totul si incearca sa-l sune, cand o apasare puternica asemenea unui val de noroi a presat-o pe inima, cazandu-I telefonul din mana si lovindu-se tasta pentru terminarea apelului de o piatra, considerandu-l un semn cum ca degeaba l-ar suna, el nu va raspunde si va continua probabil sa o sarute pe o alta Ea.
Poate-i doar o poveste ce n-are sfarsit
Sau poate-au ramas doar iluzii intr-un vis nemarginit..
Cert e ca pentru tine, omule din umbra, ramane de neinchipuit
Insa, pentru ea, un pur mister nedeslusit…
[fa-o sa inteleaga Andrei ce s-a intamplat si bine stii, chiar daca ingroapa amintirile de fiecare data cand te simte ca pe niste ace curgatoare in venele putrezite, ele continua sa existe orice s-ar intampla..pacat ca tot ce-a facut pentru voi, pentru tine a ramas un nimic.dar tie ti-a pasat…candva. Acum ii e mult prea greu sa te caute si sa nu te mai gaseasca..Insa vreau sa te intreb ceva, draga Andrei:crezi ca ei ii mai pasa de ceva daca nu mai are in ce sa spere?de ce toata lumea ceea ce iubeste, neglijeaza?dc vrem sa ne spalam de pacate daca tot ne murdarim?raspunde-ti singur..ea nu mai vrea raspunsurile tale goale..]
Singurul lucru care i-a mai ramas este sa lipeasca drumul taiat singura…singura cum a luptat si pana acum o luna, chiar daca visa in acel”noi” care-I bucura inima.
Sunt trupuri ce s-acum putrezesc sub soare,
In umbrele valurilor ce in tine, copila, tot trezesc,
Urmele vechi ale cuvintelor sale
Si inca speri sa-ti spuna din nou –pui, te doresc-.
Inveti sa iubesti, omorand iubirea
Si inca spui ca –te iubesc- te doare?
Chiar daca pana ieri acel “ceva”
Amandoi ii simteati prezenta
Pana si intr-o petala de floare?
Dar unde-I chipul tau zambind,
Unde-s saruturile sub soare?
…
ea:
Si poti sa cauti intre valuri reci,
Vazandu-le cum alene se sparg la tarm,
Insa iubirea mea ramane pura-n scoici
Si-am sa te uit cum m-ai uitat si tu.
Chiar daca te mai simt ca un venin in sange
Si vad o alta ora fixa a ceasului ce inca plange..


Ea chiar crede in semne. In nepasare, sprijinind scoartsa tare a unui copac in apropierea Jazz’ului, radicand capul a zarit o multitudine de pasari indreptandu-se spre locurile fericite, calduroase si incantatoare..lasand in urma tristetea, nostalgia, frigul si odata cu ele ura.uneori…singura ce-ti incalzeste trupul lasat sa pluteasca deasupra fumului unor tigari ajunse la filtru..

Si te va stinge, tigare moarta in palma ce odata a atins-o el..

[ramane sa intelegi tu iris-mare pentru noi]